OradeaLive.ro

Oradea, mai demult Oradea Mare (în maghiara Nagyvárad, în germana Großwardein, în ebraica ??????, în latina Magnovaradinum, în slovaca Vel'ký Varadín, în turca Varat, în italiana Gran Varadino) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Bihor, situat în vestul României, pe râul Crisul Repede, în imediata apropiere a granitei cu Ungaria. Totodata este si cel mai important oras din regiunea istorica Crisana. La recensamântul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori.[1] Zona metropolitana, care include si 11 comune învecinate, avea în anul 2002 populatia de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari s.a.[2] În perioada interbelica 20,6% din populatia orasului era alcatuita din evrei, fiind consemnate de asemenea comunitati de germani, slovaci, ucraineni etc.[3] (vezi judetul Bihor interbelic). Statiunile balneare Baile Felix si Baile 1 Mai se afla la o distanta de 8 km, respectiv 4 km de oras. Pe lânga apele termale recunoscute pe plan international pentru efectele sale terapeutice, în aceasta zona se gaseste o formatiune carstica spectaculoasa, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zona "Craterul de la Betfia", precum si pârâul termal Peta, cu o vegetatie tropicala unica în Europa.[4] De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinta pentru zona, fiind cel mai important centru cultural si comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul în Europa. Drept urmare, meridianul de 00 trecea prin Oradea[5]

Oradea (în latina Varadinum) este mentionata pentru prima data la 1113, într-o diploma a abatiei benedictine din Zobor[6], în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis si al comitelui Saul de Bychar, însa radacinile sale sunt de origine romano-dacica, descoperirile arheologice atestând ca în zona Salca din oras si zona Bailor Felix erau stabiliti romani si daci[7]. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de convietuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componentei etnice de astazi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucrainieni si turci.[8][9] Cetatea Oradiei, ale carei vestigii se pot vedea si astazi, este mentionata întâia oara în 1241, cu ocazia efectuarii unor reparatii grabnice pentru a face fata unui iminent atac tataro-mongol.[10][11] Construirea cetatii este atribuita regelui Ladislau I (1077-1095), în onoarea caruia la 27 iunie 1191, Papa Celestinus al III-lea emite un act prin care are loc sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotarât sa ridice "în locul numit Varad", adica la Oradea, o manastire în cinstea Fecioarei Maria. Aceasta manastire a constituit leaganul episcopiei romano-catolice de Oradea, al carei întemeietor si patron spiritual a fost regele Ladislau I.[12]